Partea I

Sunt emoţiile Învierii lui Cristos. Poporul nostru român este înfipt în veşnicie şi-n credinţa lui strămoşească şi are în centrul sărbătoririi Sfânta Înviere a Domnului nostru Iisus Cristos. Poporul nostru prăznuieşte acuma, de câţiva ani buni, şi învierea lui din mormântul necredinţei, a ateismului, a păgânismului, a comunismului.

Vedeţi, iubiţi credincioşi, şi aceasta este o minune că putem vorbi din faţa altarului şi în prezenţa tuturor despre mila lui Dumnezeu, care a avut-o cu noi şi nu numai cu noi, cu toate popoarele care au fost înrobite celei mai urâte stări a lumii. Scumpii mei, fraţi români, şi eu am emoţie când vă văd cu câtă dragoste veniţi şi eu îi strig lui Dumnezeu „Doamne, minunat lucrezi ca iată aici capete multe, foarte multe de tineri”, şi cand zic tineri mă duc până la 50 de ani, căci toţi aceştia au fost cândva supuşi unei robii care a lasat încă urme şi pe care, şi pe care, cu ajutorul lui Dumnezeu, poporul nostru ştie în înţelepciunea lui să le depăşească să intre în normal. Nu avem noi cuvinte sa vă mulţumim, intocmai pentru folosul dumneavostră să vă mulţumim că noi călugării avem rostul nostru, noi ne-am dăruit lui Dumnezeu pentru toată viaţa noastră, dar când vedem că mănastirea noastră adăposteşte sufletele acestui neam, le primeşte, le spovedeşte, le curăţă, le îndreaptă, le scoate, le sfinţeşte, atunci sufletele noastre se încarcă de o fericire deosebită, o fericire ca aceasta o avem şi noi astăzi in aceste clipe.

Bunul Dumneyeu v-a îndrumat paşii spre gradina Maicii Sale, aceasta mănăstire. Uitându-mă imprejur, vazând numărul dumneavoastră atât de frumos şi cunoscând că n-ati ieşit din stradă să intraţi in biserică pe aceeaşi stradă, în acelaşi oraş, în acelaşi sat ci v-aţi deplasat. Iată, iubiţi credincioşi, ca puteţi sa faceţi un mic efort care e spre folosul dumneavoastră, spre ajutorul mântuirii dumneavoastră. Nu este timpul acuma să vă catehizăm, noi vedem si ne bucurăm ca insuşi Dumnezeu vă catehizează, vă învaţă, vă îndreaptă şi nu e puţin adevărat că părinţii noştri, de oriunde ar fi ei, din orice parohie îşi fac datoria şi încet, încet vă întorc la linia de plutire şi la permanenţa naţională a noastră în istorie. Primiţi, vă rog, mulţumirea noastră, a mănăstirii, pentru că ne onoraţi cu această prezenţă. Nu pot să închei cuvântul meu fără să mă adresez Maicii noastre Stareţe care ne-a creat aceste condiţii sfinte si alese ca astăzi dumneavoastră să staţi pe un postament în care nu mai este vorba de noroi, nu mai este vorba de-ntuneric, nu mai este vorba de bâjbâială, ci staţi civilizaţi şi ascultaţi o slujbă datorită in primul rând râvnei Sfinţiei si Preacuvioşiei sale şi râvnei ctitorilor noştri dragi de pretutindenea pe care şi pomenim cu drag în aceste clipe şi le exprimăm recunoştinţa noastră profundă.

Fraţi români, să nu uitaţi, vă rog, că în centrul vieţii noastre în istorie întotdeauna şi acum este biserica ortodoxă română! Nu vă lăsaţi, vă rog, amăgiţi de fel şi fel de idei, de fel şi fel de încercări de a fisura, de a crăpa dacă se poate unitatea noastră religioasă si naţională! Să nu vă mire ca vorbesc şi pe linie naţională pentru că noi românii avem o religie şi o credinţă care e totuna cu neamul nostru. Cine se întoarce de la aceasta şi cine o judecă sau o osândeşte sau se depărtează de ea se depărtează de drumul naţiei noastre. Tineri dragi, văzându-vă pe mulţpi adunaţi, eu personal, la vârsta mea si la calitatea mea de duhovnic, vazând câta ispită are tineretul nostru de a tot pleca din ţara, v-aş ruga pe voi cei prezenţi tineri si sa spuneţi şi la alţii sa nu ne trădeze, să nu părăsească ţara noastră de baştină, ţara noastră scumpă.

Pe cine atuncea îl vei desăvârsi, ce ţară vei face dacă tu pleci din ea, tu pregătit de această ţară? Te duci cu mintea s-o dai in chirie la altul, te duci să fii rob la altul? Nu te teme, că nu vei fi primit ca-n patria ta nicăieri, dimpotrivă. Nu vă amăgiţi, pentru o slujbă, pentru un serviciu că va veni timpul, şi nu peste mult, când ţara noastră îşi va orândui singură rostul pentru c-avem , avem elemente, să stiţi că şi în străinătate sunt preţuiţi românii noştri, dar sunt şi exploataţi la maximum. Să nu uitaţi, tinerilor, că acolo n-aveţi nici pe mama, nici pe tata, nici pe unchi, nici pe mătuşă, nici pe văr, nici pe prieten. Vă spun aceasta cu ocazia zilei Învierii, dată când voi reuşi şi eu pe câţi mai mulţi să-i îndemn să-şi iubeasca patria cu preţul unei infrânări de la un bine deocamdată care-ţi lipseşte, dar pe parcurs nu se poate.

De ce am să vă şi explic acuma. Credeţi dumneavoastră că această patrie care atunci când cinci călugări de la Mănăstirea Bistriţa de Neamţ pleacă din mănăstire şi o întâlneste pe Maica Domnului care le spune „Fiilor, unde plecaţi?”, „Plecăm la grădina ta din Sfântul Munte Athos”. Şi Maica Preacurată le-a zis şi le-a făcut semn cu mâna, „Întoarceţi-vă inapoi şi să ştiţi că şi România este grădina mea. Eu va spun dacă Maica Preacurată a zis cuvântul ăsta, fiţi incredinţaţi că nu-şi lasă Maica Domnului grădina ei să-ţi fie in paragină. Doar Fiul ei e Dumnezeu, a făcut cerul şi pământul, a înviat din morţi, atunci fiţi incredinţaţi că nu ne va lăsa. Şi vă mai bucur fraţi români şi ortodocşi crestini, acum în aceste momente, la Ierusalim vine din cer lumina aprinsă din cer, iată ce dar a dat bisericii noastre.

Patriarhul la momentul respectiv, după ce-i percheziţionat de chibrite şi brichete să n-aibă nimic, intâi atinge cu vata, in sfârşit, cum îi ritualul şi s-aprinde lumina din cer de pe sfânta masă a sfântului mormânt şi-apoi strigă „Veniţi de luaţi lumină!”. Vă spun aceasta ca să vă bucuraţi de credinţa în care v-aţi născut şi în care sunteţi şi în care e bine să murim. Dumnezeu si Maica Domnului, care v-au purtat paşii până aici la învierea Lui din anul acesta, să vă daruiască deplină sănătate, bucurie sufletească şi trupească, spor in toate ale dumneavoastră şi vă rugăm din suflet căutaţi mai departe grija mântuirii sufletului şi pentru dumneavoastră şi pentru semenii dumneavoastră! Amin şi la mulţi ani!

Partea II

Iubiţi credincioşi, în numele Maicii noastre Stareţe, întregului nostru sobor, a preoţilor, vă mulţumim din toată inima pentru disciplina de care aţi dat dovadă şi pentru dragostea cu care aţi venit ca să prăznuim Sfânta Înviere. Cu acest moment s-a încheiat slujba Sfintei Învieri propriu-zise şi acum vom trece la sfânta liturghie. Noi vă invităm care doriţi şi rezistaţi sa luaţi parte şi la sfânta liturghie, iar aceia care se întorc la casele lor să-i ocrotească Dumnezeu şi Maica Domnului să-i binecuvânteze şi să ia de la intrare de la poartă Sfintele Paşti. Vă dorim tuturor sărbători fericite şi un praznic luminos, plin de bucurii şi de sănătate!